E prea devreme să-ți spun noapte bună.. Oricând pentru mine e prea devreme să mă despart de tine... să întorc capul și să-mi văd de drum... Trebuie să privesc măcar de două-trei ori înapoi să pot ajunge cu bine acasă... Sentimentele mă omoară... Sunt construită dintr-un zid mult prea puternic... nu știu cum de a rezistat până acum... fără ca sentimentele mele să te lovească din plin, pe neaștepte? Sau dacă chiar s-a întâmplat asta, cum ai reușit să le ți piept? Cum ai reușit să treci cu atâta indiferență pe lângă ele, sau să te lupți? Ești supranatural... poți face față atâtora lucruri.. Nu e cam mult, până și pentru tine? Cât de mult mi-aș dori să am talentul tău, să am tot ce ai tu... Sunt doar sentimente reînviate, ce trebuiesc arse pe rug... Să dispară și să -mi dea pace... Să mă lase singură, mai bine fără ele care mă chinuie in fiecare secundă pe care o traiesc, decat cu... măcar atunci știu că nu mai are nici un rost... Dar totuși......
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu