Spune-mi iubitule de ce tot pleci şi vii?
De ce-ţi fumezi ţigara şi-o arunci lumii?
De ce nu poţi să stai,
să mai aşepţi să-mi iau
rochia pe mine şi să fug cu tine?
De ce tot pleci tu singur lăsându-mă în urmă?
Unde-i cafeaua ce dimineaţa eu
ţi-o las când soarele veghează frumuseţea mea,
copila ce-ţi stă-n cale,
cea din lumea mea..
De ce nu stai să-aştepţi,
să-i laşi să sară-n aer,
să plutească singuri,
să rămână-afara?
Aruncă ţigara,
şopteşte-mi iubire,
lasă-mi amăgire
în a mea privire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu