Primăvara soarele se joacă în mâna ta... Îmi aduc aminte ochii tăi caprui ce se oglindeau în privirea mea stinsă... Dar nici nu ai intrat în pădurea din sufletul meu, că ai și ieșit doar cu o frunză drept amintire... Dacă aș fi cu marea prietenă aș trimite-o la tine... Să-ți umezească trupul...
Vara soarele îți umblă cald prin păr... Îmi aduc aminte de îmbrățișările tale ce nu au existat... Îmi aduc aminte de atingerile tale prietenești... Soarele ne luminează pe-amândoi cu alte raze.. Am să-ți caut umbra obosită prin parc, și surâsul prin șoapta mea... Am să-ți caut urma tălpilor încinse pe podea...
Toamna soarele te privește anemic... Vreau să îmi închipui săruturile calde pe care mi le-ai fi dat... Să-mi mângâi umbra aproape stinsă și să culeg ultima frunză a copacului din fața mea... Să primesc ultima floarea din acest an...
Iarna soarele te privește din cer aproape stins... Vreau să deschid cadoul de la tine... Să primesc primul telefon de ziua mea de la tine... Să cad anemic în zăpada purpurie ce nu va exista niciodată... Să mă oglindesc în lumina lunii înghețate...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu