Calc pe bulevardul cu vise distruse... Pe o stradă goală... Umbra-mi face farse jucăușe fiecărei suflări... Respirația-mi împrospătează aerul tixit de atâtea suspinuri reci.. Mâna-mi atinge colțul ierbii și-l readuce la culoarea naturală... Mă prăbușesc pe dealul speranței... și adorm... mă rog ca cineva să mă trezească doar atunci când începe vara... Dar nu pot nici măcar să ațipesc... Un sunet asurzitor se aude din capătul bulevardului... Mă îndrept spre lumină... Pășesc dincolo de granițele imaginației... Am ajuns pe bulevardul SPERANȚEI... E timpul să-mi încep viața... Bună-dimineața, SOARE!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu