Gânduri în agonie...
26 iunie 2011
Aripi de timiditate
Aripi de dragon mi se scutur în cale
Încerc să respir, plămânii mi s-opresc.
El prea ușor vrea să mă doboare
Solzii lui încet se topesc.
Nu mai am aer, timiditatea mă omoară
Iar el încet se spulberă în nori.
Am învins, a nu știu câta oară
Dragonul timidității pictat ușor în flori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu