Aş vrea să-mi fie dor de tine dacă ai exista... aş vrea să-mi urmăreşti mersul apăsat atunci când străbat nervos holul căutând o gaură către fericire... Aş vrea să-ţi aud glasul gol... să mă chinui să-l simt, să-l caut oriunde, în orice... Aş vrea să alerg după tine prin ploaie.. să-mi cer scuze infinite pentru că nu ţi-am răspuns aseara la telefon.. să te întorci şi să priveşti prin mine.. să-mi pui mâna pe frunte şi să îţi apeşi bărbia de faţa mea.. să-ncep să plâng şi-apoi să şopteşti ceva, ceva ce nu-mi aparţine.. şi nici nu o va face... pentru că la început a fost un "dacă ai exista..."