15 septembrie 2012

Cafeneaua era plină, îmbibată până la refuz de fum de ţigare. Ochii îmi lăcrimau. Am ieşit în fugă afară lăsându-te în urmă. Plângeam fără control, plângeam în faţa ta.. şi-acum nu era numai din cauza ţigărilor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu