Gânduri în agonie...
25 mai 2012
Țin să-i mulțumesc cuiva pentru că s-a așezat pe scaunul ăla de care vorbeam cândva și a reușit să mă asculte..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Postare mai nouă
Postare mai veche
Pagina de pornire
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu