Spune-mi iubitule de ce tot pleci şi vii?
 De ce-ţi fumezi ţigara şi-o arunci lumii?
 De ce nu poţi să stai,
 să mai aşepţi să-mi iau 
rochia pe mine şi să fug cu tine?
 De ce tot pleci tu singur lăsându-mă în urmă?
 Unde-i cafeaua ce dimineaţa eu
 ţi-o las când soarele veghează frumuseţea mea,
 copila ce-ţi stă-n cale, 
cea din lumea mea..
 De ce nu stai să-aştepţi,
 să-i laşi să sară-n aer,
 să plutească singuri,
 să rămână-afara?
 Aruncă ţigara,
 şopteşte-mi iubire,
 lasă-mi amăgire 
în a mea privire. 
 
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu