24 iulie 2010

Ieri și azi.


Ieri plângeam fără să mă gândesc la altceva. Ieri nu simțeam gustul lacrimilor. Ieri plângeam și mă gândeam la lacrimile mele. Ieri nu tânjeam, nu mi-era dor.  Ieri nu iubeam fără să știu.  Azi nu plâng, dar nici nu mă gândesc la altceva. Azi aș fi simțit gustul lacrimilor dacă aș fi plâns. Azi nu am plâns, dar tot m-am gândit o secundă la lacrimile de ieri. Nici azi nu tânjesc, dar îmi e puțin dor. Azi nu iubesc, dar încerc să cred că nu știu asta. Azi fac ceva în plus față de ieri. Azi zâmbesc.


Un comentariu: